Omul contemporan nu prea înţelege ce înseamnăsă-L iubeşti pe Domnul Dumnezeu din toată inima, din tot sufletul, din toată puterea şi din tot cugetul(cf. Marcu 12:33; Luca 10:27). De cele mai multe ori interpretarea este un superficială, pietistă şi sentimentalistă, dar nicidecum duhovnicească.
În limbajul secolului 21 eu aş traduce aceste cuvinte evanghelice prin următoarea întrebare: Când ultima dată ai pus în slujba Domnului…
- mintea şi priceperea ta
- mâinile şi picioarele tale
- somnul şi timpul tău
- vocea sau sănătatea ta
- casa sau maşina ta
- calculatorul sau telefonul tău
- frigiderul sau aragazul tău
- buzunarul sau cardul tău
- emailul sau facebookul tău
- etc.?
Şi dacă nici măcar acestea nu le pui în slujba Domnului, să nu-ţi închipui că inima şi sufletul tău Îl iubesc pe Dumnezeu.
A iubi înseamnă a face ceva concret! Şi dacă nu poţi da ceva din tine, dă măcar din cele pe care le ai în jurul tău. Până la urmă, nici unele nici altele nu-ţi aparţin, ci ţi-au fost date în dar, ca să I le întorci Dăruitorului, adăugând la ele contribuţia şi recunoştinţa ta.
Un astfel de Dumnezeu avem noi creştinii! Tot mai puţini Îl înţeleg…
Ierom. Petru Pruteanu, www.teologie.net